1166… In Memoriam

1166… Pare o cifră aleatorie, care nu spune nimic. Din păcate, sunt puțini români care îi cunosc însemnătatea, greutatea, durerea. 1166… O cifra rece, ca o lespede de mormânt sau mai exact , ca 1166 de lespezi. 

1166 este cifra martirilor care şi-au dat viața pentru libertate în Decembrie 1989, conform statisticilor Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. Alți peste 4000 de români, au fost răniți. 

Acum, însă, vine lovitura în moalele capului națiunii: cei mai mulți au căzut secerați de gloanțe sau schilodiți în bătaie, prin beciurile Miliției şi Securității, culmea, după fuga cu elicopterul a cuplului Ceauşescu, de pe acoperişul Comitetului Central al PCR, în 22 Decembrie 1989!

Acum, după 30 de ani de la evenimentele din Decembrie ’89, ştim cine se face vinovat  de cele întâmplate înainte de 22 Decembrie. Cei mai mulți dintre ei, sunt oale şi ulcele, în frunte cu soții Ceauşescu. Întrebarea care ne macină însă, a dat naştere celebrului slogan: “Cine-a tras în noi, după 22?!?!”. E o întrebare la care Ion Iliescu, a găsit răspunsul, din postura de inculpat pentru crime împotriva umanității, în dosarul Revoluției din 1989, printr-un sec: “Este momentul să încetăm să căutăm vinovați”. Ce vorbeşti, nea Nelule? De ce să nu-i mai căutăm pe vinovați? Ba să-i căutăm! Să-i găsim, să-i judecăm şi să-i condamnăm, tovarăşe!

Această zicere a domnului Ion Iliescu, provoacă o stare de nervozitate şi chiar scârbă în randul celor direct interesați: răniții supraviețuitori şi familiile celor ucişi. Sunt peste 950 de morți, înregistrați după 22 Decembrie, dintre care vreo 120 după 25 decembrie 1989, adicătelea, după execuția dictatorilor. Mult dezbătuții “terorişti” cu care ne speria Teodor Brateş, în transmisiunile de la TVR, lipsesc de la apel. Nu s-a găsit niciunul! Zero. Zip. Nada. Niente.

Pe de altă parte, se ştie că Armata română a tras în tot ce i s-a părut suspect, alimentată dar mai ales intoxicată, cu “informații” de la Centru, acolo unde se aflau la butoane şi telefoane, noii conducători ai țării, numiții: Ion Iliescu, Silviu Brucan, Generalul Nicolae Militaru, Gelu Voican Voiculescu, Generalul Victor Athanasie Stănculescu, Petre Roman şi incă vreo două duzini de chibiți, care au fost folosiți pe post de răspândaci de informații, multe dintre ele controversate şi chiar criminale, din moment ce au produs, sute de morți şi mii de victime.

Carevasăzică, vine acum, tovarăşul inculpat Ion Iliescu şi ne spune candid şi direct în față: “Este momentul să încetăm să căutăm vinovați”. Păi in cazul acesta, vă aruncăm un sincer şi la fel de direct: Hai sictir, nene! 

Toți cei care ați fost direct răspunzători de soarta României din acele zile de decembrie 1989, sunteți vinovați! Între 22 şi 30 decembrie 1989 s-au tras 12.600.000 de cartuşe, care au răpus peste 900 de suflete şi au rănit câteva mii de oameni ieşiți în stradă să apere proaspăta “democrație” română, să ne apere de “teroriştii” invizibili şi care i-au împroşcat nemilos cu gloanțe. 

Acum, la apusul vieții, când nu mai reprezentați nimic şi nu mai speriați pe nimeni, nişte inşi s-au decis totuşi să vă ia la întrebari în fața unui judecător. Ani la rând, 30 la număr, v-ați fofilat, ați driblat Justiția şi ați manipulat-o prin intermediul unor băieți a căror interese ar fi putut fi serios lezate dacă s-ar fi întâmplat să răspundeți în fața judecătorilor, de aceste crime împotriva umanității, de care sunteți acum tras la răspundere. O fi poate prea târziu, dar pentru victime şi familiile celor ucişi atunci, orice slabă consolare morală, aduce speranță şi poate, numai poate, un dram de linişte sufletească. 

Umbrele celor 1166 de morți ai loviturii de stat pe care ați orchestrat-o, nu pot fi reduse la tăcere, nu mai pot fi speriate sau obstrucționate. Pur şi simplu vă aşteaptă, tovarăşe… Vă aşteaptă în linişte, de mormânt.

No Comments

Leave A Comment